Portal Servicii Publice Online Harghita

Dealu

„La poalele munţilor, pe un platou se află Dealu, la o înălţime ca puţine sate din Europa. Din depărtare se zăreşte întreaga zonă Odorhei şi jumătatea Ardealului, razele soarelui sclipind peste acest sat, când tot ţinutul este acoperit de mantia ceţii.” (Orbán Balázs)

Satul este situat spre nord,  la 11 km de Odorheiu-Secuiesc, la poalele masivului Őrhegy, în valea pârâurilor Bosnyák și  Balé.

Așezământul este menționat și atestat documentar pentru prima dată în registrul dijmelor papale din anul 1333, sub numele de Uriczheg.După aceia numele localității apare în mai multe scripturi vechi.

 Dealu este o străveche aşezare a zonei Odorhei, locuit de oameni harnici şi solidari care au rămas fideli atât credinţei catolice cât şi tradiţiilor lor. Prunele şi pălinca de Dealu sunt vestite în lume, ca şi ospitalitatea şi frumuseţea ţinutului. Localnicii respectă tradiţiile dar sunt receptivi la noutăţi. Este un sat model al zonei Odorhei. Având străzi asfaltate, o infrastructură modernă, clădiri publice renovate, generaţia tânără şi constructivă îşi planifică viaţa cu încredere în viitor.

Biserica din Dealu este menţionată în documente la începutul sec. 14. În 1670 în centrul satului a fost construită o biserică nouă, reconstruită între 1766–1770. Lăcaşul de cult  şi-a dobândit aspectul de azi după reconstrucţia din 1937–1940. Recent au avut loc în biserică lucrări ample de restaurare, în cor fiind instalată o orgă nouă.

Administrația

Țară: România

Regiune istorică: Ardeal

Județ: Harghita

Rang: Comună

Sate: Tibod,Sîncrai,Tămașu,Fîncel,Ulcani,Valea-Rotundă

Primar: Bálint Elemér Imre

Cod poștal: 537080

Prefix telefonic: 0266

Populație: 1849 (31. Octombrie 2011)

Populația comunei: 3916

Populația maghiară: 1837

Obiective turistice

• Biserica
• Poiana Narciselor
• Fântâna Urusos
• Foişor de belvedere
• Primăria veche

Biserica

Biserica din Dealu este menţionată în documente la începutul sec. 14. În 1670 în centrul satului a fost construită o biserică nouă, reconstruită între 1766–1770 prin sprijinul bănesc al canonicului Tamási György. Aspectul de azi al bisericii dedicate Sfintei Fecioare Mare a fost realizat în urma reconstrucţiei de amploare dintre anii 1937–1940. În interior, pe pereţii laterali şi pe tavan se văd fresce inspirate din viaţa Sfintei Maria, dintre obiectele de decor se evidenţiază compoziţia cu tema Logodna mistică a Sfintei Ecaterina. Recent au avut loc în biserică lucrări ample de renovare şi restaurare, în cor fiind instalată o orgă nouă.

Poiana Narciselor

Pe fâneţele podişului Nyúlád, situat la nord, în luna mai înfloreşte narcisa (Narcissus stellaris), denumită de localnici „floarea capelei”. Aroma îmbietoare a poienii, ca o mare albă de flori, atrage de la distanţă drumeţii din împrejurimi. În perioada de înflorire anual este organizat Festivalul Narcisei care oferă vizitatorilor un program variat.

Fântâna Urusos

Odinioară satul Dealu avea un loc de pelerinaj vestit, în locul Poiana Capelei, situată la nord de sat. Izvorul cu apă tămăduitoare se numeşte Fântâna Urusos, originea ei legendară fiind legată de numele regelui Sfântul Ladislau al Ungariei. Apa are efectul de a vindeca rănile, pelerinii se spală în ea, lăsând la faţa locului o bucată din hainele celui bolnav. În zilele noastre această tradiţie este în curs de reînnoire.

Foişor de belvedere

Vârful Őrhegy ce se ridică deasupra comunei Dealu la o altitudine de 1009 m este punctul cel mai înalt al zonei. Lângă troiţa ridicată în 1940, în anul 2008 a fost construit un foişor din lemn cu patru etaje, prin sprijinul Composesoratului „Bolygó”, al Primăriei şi al întreprinzătorilor locali. Din foişorul înalt de 21 m poate fi admirată panorama Depresiunii Odorhei, Podişul Târnavei Mari, iar la orizont crestele Carpaţilor Meridionali. La picioarele foişorului se văd pădurea şi străzile lungi ale comunei.

Primăria veche

A fost construită în anul mileniului ungar (1896), în stil neoclasic, după planurile lui Fekete Benjámin, din iniţiativa notarului Tamás Pál şi a judelui Tamás Ágoston. Clădirea impunătoare timp de decenii a găzduit şi şcoala satului. A fost locul de desfăşurare a multor evenimente culturale, de unde i se trage denumirea „Micul cămin cultural”. O bucată de vreme aici a fost şi sediul composesoratului, astăzi este căutată pentru apoteca din incintă.